ÎNTRODUCERE ÎN GENDER ŞI SCHIMBĂRILE CLIMEI
Delimitări conceptuale
Gender / Gen se referă la rolurile şi responsabilităţile socio-culturale ale femeilor şi bărbaţilor în orice societate. Rolurile se învaţă, respectiv pot fi modificate în contexte concrete. Sexul se referă la diferenţele biologice ale femeilor şi bărbaţilor, care sunt prederminate.
Abordarea integratoare a egalităţii de gen (gender mainstreaming) este procesul de identificare şi integrare a nevoilor şi intereselor femeilor şi bărbaţilor în fiecare program, politică, strategie, activităţi administrative sau financiare legate de procesul schimbărilor climatice.
Analiza de gen a acţiunilor privind schimbările climatice vizează integrarea celor două domenii (de gen şi schimbările climatice) şi oferă explicaţii cum impactul schimbărilor climatice şi a inegalităţii de gen se condiţionează reciproc. Astfel, analiza diferitor situaţii, legate în mod direct sau adiţional de schimbările climatice, a bărbaţilor şi femeilor poate oferi o înţelegere a impactului diferitor practici legislative, culturale, politici şi programe asupra femeilor şi bărbaţilor şi ajustarea relevantă a acestora.
Evaluarea impactului de gen (GIA) este un tip de analiză de gen, care este folosit în special la analiza politicilor publice. Evaluarea impactului de gen poate fi efectuată:
- Ex-ante: Pentru a evalua efectele potenţiale ale modificărilor propuse a documentului de politici. Această evaluare se efectuează în timpul etapelor de dezvoltare a unei politici sau legi (de exemplu, înainte de punerea în aplicare).
- Ex-post: Pentru a evalua efectele reale ale unei politici sau a unei legi în vigoare. Această evaluare se efectuează fie în timpul punerii în aplicare a unei politici de a monitoriza efectele sale asupra bărbaţilor şi femeilor, sau după punerea în aplicare a unei politici sau legi, pentru a evalua efectele sale asupra bărbaţilor şi femeilor.
Ce apreciem?
Participarea: nivelul de implicare a femeilor şi bărbaţilor în acţiuni?
Resurse: accesul echitabil la resurse al f/b (timp, bani, informaţii, servicii etc.)?
Norme, valori, comportamente: care-i influenţa stereotipurilor de gen, a normelor socio-culturale asupra f/b la implementarea politicii? Efectele? Respectiv, care-i impactul activităţilor asupra f/b (eliminarea or reproducerea stereotipurilor)?
Drepturi: existenţa oportunităţilor de realizare a drepturilor f/b? efectele? Etc.
Stereotipurile de gen - convingeri, idei, credinţe care, limitând femeile şi bărbaţii la rolurile tradiţionale, întăresc imaginea simplistă, distorsionată a femeilor şi bărbaţilor, şi pot duce la discriminarea în bază de gen. Stereotipurile condiţionează deciziile, valorile şi comportamentul acestora în condiţiile de adaptare la schimbările climatice
Dimensiunea egalităţii de gen în dezvoltare: luarea în considerare a specificului de influenţe asupra vieţii şi bunăstării bărbaţilor şi femeilor din partea factorilor politici, sociali, economici, culturali, de mediu etc.
Abordarea de gen a dezvoltării prevede introducerea dimensiunii de gen în toate domeniile relevante; ţine cont de factorul de gen la efectuarea analizei domeniilor şi elaborarea politicilor respective
Aspecte ale vulnerabilităţii:
- Fizice (individuale)
- Sociale şi culturale
- Economice
- De mediu / ecologice
- Rolurile sociale / stereotipurile de gen
- Nivelul de educaţie
- Acces la informaţii publice (utilizarea IT)
- Sănătatea (predispoziţii la boli/ infecţii)
- Statutul familial (mobilitatea, copii, alţi dependenţi) etc.
Importanţa dimensiunii egalităţii de gen
Femeile şi bărbaţii au experienţe diferite, percep şi identifică riscurile în mod diferit. Capacităţile de reducere a vulnerabilităţili şi riscurilor sunt determinate de mai mulţi factori: sărăcie, clasă socială, vârstă, etnie şi relaţiile de gen etc.
Impactul schimbărilor climei vizează factorii combinaţi ai riscurilor naturale şi vulnerabilităţii oamenilor. Aceste vulnerabilităţi i-au forma de expunere fizică, vulnerabilitatea socio-economice, capacitate limitată de a reduce vulnerabilitatea / riscul schimbărilor climei şi de a răspunde acestora.
Schimbările climei pot intensifica inegalitatea de gen, iar un dezastru poate agrava situaţia femeilor şi mai mult. Pentru femei nivelul riscului este diferit decât pentru bărbaţi, inclusiv şi capacităţile de rezilienţă sînt diferite, care rezultă din diferenţele şi inegalitatea de gen.
Relaţiile actuale de gen între bărbaţi şi femei în reducerea riscului de dezastre sunt determinate de rolurile şi responsabilităţile femeilor şi bărbaţilor acasă şi în societate. Aceste roluri înglobează diferite responsabilităţi, atitudini şi aşteptări sociale.
Deoarece schimbările climei au un impact mai puternic asupra grupurilor marginalizate, femeile şi fetele sunt cel mai serios expuse riscului acestora, ele înregistrând rate mai mari de morbiditate, mortalitate şi impact economic / capacitate redusă de rezistenţă faţă de riscuri.
Spre exemplu, în cazul hazardelor naturale femeile sânt supuse unui risc mai mare de rănire sau deces, datorită condiţiilor fizice.
În cazul hazardelor chimice/ antropogene, utilizarea POP poate avea consecinţe nefaste asupra sănătăţii reproductive.
În cazul hazardelor biologice/sociale, trebuie să se ţină cont că apa din fântâni este utilizată de femei în proporţii mai mare, astfel şi gradul de expunere acestui risc este mai mare.
La general, întreaga populaţie poate fi expusă riscurilor, dar femeile şi bărbaţii au niveluri diferite de vulnerabilitate şi de acces la resurse şi, prin urmare, s-au dezvoltat diferite abilităţi de adaptare.
În acelaşi timp, specificul de gen îi vizează şi pe bărbaţi ca şi grup şi anume, ei deseori tind să subestimeze nivelul riscului, fapt ce trebuie luat în vedere în cadrul programelor de instruire şi serviciilor de asistenţă.
Ignorarea dimensiunii de gen poate duce la evaluări incomplete a situaţiei şi subestimarea riscurilor. Or identificarea riscurilor şi evaluarea acestora, având în vizor specificul de gen, poate contribui la intervenţii mai eficiente şi cost-eficiente de reducere a riscurilor în cazul schimbărilor climei.
Eficienţa reducerii riscului, precum şi a acţiunilor de prevenire, pregătire şi ripostă în cazul dezastrelor climatice poate fi fortificată prin luarea în calcul a gradului diferit de vulnerabilitate a diferitor grupuri sociale şi de gen.
Astfel, includerea dimensiunii egalităţii de gen în documentele de politici, în procesul de realizare a activităţilor de adaptare, alocaţiile financiare, procesul de monitorizare şi evaluare a SC reprezintă precondiţie semnificativă a procesului de adaptare eficientă la schimbările climatice.
Materialul a fost pregătit fiind valorificate şi unele referinţe bibliografice indicate mai jos.
Referinţe bibliografice:
- Gender mainstreaming in emergency management: opportunities for building community resilience in Canada // PHAC, Government of Canada, 2008
- Gender perspectives: integrating disaster risk reduction into climate change adaptation // UNISDR, 2008
- Gender sensitive disaster management: a toolkit for practitioners // Earthworm Books, 2008
- Gender Mainstreaming in Practice: A Toolkit. UNDP RBEC, 2007
- Stories from the Pacific: the gendered dimensions of disaster risk management and adaptation to climate change // AusAid, Government of Australia; UNDP, 2009
- Training manual on gender and climate change // Global Gender and Climate Alliance; IUCN; UNDP, 2008
Valentina Bodrug-Lungu,
Expertă în egalitatea de gen
